Călători Oarecare

Bună ziua dragi călători oarecare! Povestea de astăzi este interesantă din mai multe puncte de vedere: Sursă foto: arhivă personală Până să încep acest proiect în mediul online, despre turism, oameni şi poveşti interesante, despre locuri mai mult sau mai puţin vizitabile, nu consideram Bucureştiul drept destinaţie de vacanţă. Nu îl vedeam nici măcar ca pe un oraş potrivit pentru a trăi fericit, iar de muncă şi petrecut timpul liber nici nu se putea pune problema. Sursă foto: arhivă personală Nu consideram de nici un fel că acest oraş, aşa cum este el: prăfuit, aglomerat şi înghesuit de blocuri comuniste, poate să ofere atât de multe peisaje şi poveşti demne de a fi spuse şi altora. De când mă ştiu am apreciat vestul ţării pentru liniştea şi felul în care acei oameni aleg să îşi trăiască viaţa şi să răspundă tuturor problemelor pe care le întâlnesc. Îmi doream să-mi duc traiul la fel ca ei, într-un oraş ceva mai mic şi mai puţin agasant, considerând ...

           Pamfletarul român Nicolae Orășanu spunea pe la 1857 despre Podul Mogoșoaiei că : " are de toate, daruri o mulțime, este de altfel podul cel mai frumos, aranjat, ici colea câte-un palat, dar și cu niște case bune lângă câte un bordei sfărâmat. " Surs ă foto: arhiv ă personal ă Numele arterei ( Calea Victoriei ) este dat de oștile românești, ce au defilat ( 1878 ) victorioase după încheierea Războiul de Independență, pe acest drum din București. Înainte de acest eveniment, purta denumirea de Podul Mogoșoaiei, nume ce își are originea tocmai de pe vremea domnitorului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu. Acesta pe la 1692, la doar 3 ani de la urcarea pe tron, hotărește să taie un drum prin București, care să unească cele două moșii domnești. Cu această ocazie practic putem vorbi despre primul proiect de planificare urbană din istoria de peste 555 de ani a orașului de pe Dâmbovița. În același an, domnitorul porun...

               Bună dimineaţa dragilor, astăzi avem în faţa ochilor noştri o altă frumoasă poveste de prin România, ce am considerat că merită pe deplin să fie transmisă şi altora. Articolul este trimis de un membru foarte activ al comunităţii, căruia ţin să îi mulţumesc pe această cale, pentru devotamentul şi plăcerea cu care participă la acest proiect. Introducerea este gata, aşa că începe povestea: Este vorba de un loc cu totul special, la 300 de kilometri de Bucureşti, într-o  zonă foarte pitorească, nealterată încă de aglomeraţie, de zgomotul şi agitaţia timpului în care trăim. Sibieulul poate fi caracterizat  extrem de succint, de simplu şi cu toate acestea, atât de cuprinzător : ‘’ Locul copilăriei ideale a unui călător oarecare, spaţiul unde totul este atât de familiar şi de cunoscut. Cu siguranţă un loc diferit, parcă blocat în timp, numai bun de explorat la ceas de seară, atunci când căldura verii se mai do...