Transilvania again

Oameni buni, fac ce fac şi tot prin Transilvania ajung. Poate că mi-a intrat cumva în subconştient că nu trebuie să fiu departe de această frumoasă zonă, prea mult timp. Sau poate cine ştie ?

Pentru că toamna este acum în adevăratele ei hăinuţe, m-am gândit că ar fi interesant să mă reîntorc în nişte locuri, pe care le-am văzut demult, când eram copil.

Aşa am ajuns să mă cazez la două minute de Salina Praid şi să retrăiesc câteva amintiri din copilărie. Bineînţeles că lumea a evoluat, locurile sunt schimbate puţin faţă de cum le cunoşteam eu, însă senzaţia este aceeaşi. Aici oamenii sunt mai calmi, mai liniştiţi, mai puţin stresaţi şi în definitiv puţin mai senini, chiar dacă de multe ori nu te prea înţeleg, majoritatea din ei fiind de etnie maghiară.

Praidul este învăluit acum în culorile toamnei, portocaliul şi roşul fiind peste tot. Am făcut sute de poze şi filmuleţe cu gândul la acest articol. Îl scriu bucurându-mă de căldura soarelui şi de aerul curat care-mi umplu plămânii.

 Mă relaxez cu adevărat !

Datorită faptului că nu am stare, ca orice călător oarecare căruia îi stă bine cu drumul, am ajuns în Rezervaţia  Muntele de sare. Acest areal natural protejat se află în imediata aproapiere a gurii minei de sare din Praid, aşa că se ajunge foarte rapid. Traseul are aproximativ doi kilometri însă este presărat de nenuramate lucruri inedite şi demne de a fi fotografiate.

                                        

Sursă foto: arhivă personală

Este o altă lume, ce funcţionează după alte reguli. Natura este deosebită, iar aici ai toate motivele să crezi acest lucru. Canionul de sare pe care-l străbaţi la pas, are aproximativ un kilometru şi jumătate, dar de-a lungul sau apar nişte peisaje demenţiale, la care nu m-aş fi aşteptat odată ce am trecut pragul rezervaţiei. Găseşti sare peste tot, este de-a lungul Corbului mare ( dealul de sare, înalt de 576 m), de-a lungul pârâului Corund, pe lângă izvoare şi printre nenumăratele plante halofile ( vegetaţie specifică sărăturilor ). Este incredibil cum ceva reuşeşte să supravieţuiască unui astfel de mediu saturat şi totuşi câteva plante ( brânca, steliţa, firuţa ) o fac, acoperind zona cu nuanţe deosebite.

Sursă foto: arhivă personală

Această zonă se află deasupra celui mai mare filon de sare din ţara noastră, cu o adâncime de peste doi kilometri, astfel că din Ţinutul Sării s-au aprovizionat imperii. 

De aici au scos sare romanii, mai târziu austro-ungarii, astfel că tot în cadrul Rezervaţiei Naturale Muntele de sare, regăsim conservată şi prima mină de adâncime, Mina Joszeph ( deschisă în anul 1762, având o adâncime de 90 m ), prima exploatare minieră de tip clopot din România, de unde se extragea sarea cu ajutorul unui mecanism rudimentar, pus în mişcare de cai, numit crivac.

Sursă foto: arhivă personală

Tot în cadrul ariei protejate se pot face cure de nămol, ce au efecte benefice, terapeutice în tratarea unor afecţiuni diverse. Nămolul de aici are proprietăţi curative, iar în combinaţie cu apa sărată este un adevărat medicament. După aceast tratament bineînţeles că putem face şi puţin bird-watching şi trekking, cele 60 de hectare ale zonei fiind suficiente.

Sursă foto: arhivă personală

Interesant este că în rezervaţie a fost amenajat un traseu, cu nouă puncte importante, pentru a face plimbarea mai interactivă. Fiecare etapă fiind marcată prin prezenţa unui panou de informare care explică succint ceea ce urmează să vedem. De aici am aflat spre exemplu că la punctul şase, voi da peste un amfiteatru de lapiezuri, care în partea sa superioară funcţionează precum o staţie meteorologică naturală.

Afirmaţia are cu siguranţă nevoie de o explicaţie aşa că o voi face pentru voi: se poate prevedea o cădere de precipitaţii cu aproximativ jumătate de oră înainte ca fenomenul să se producă, deoarece sarea din partea superioară a masivului va absorbi excesul de umiditate din atmoferă, schimbându-şi culoarea. Dacă se va înnegri brusc, cu siguranţă cel mai înţelept lucru ar fi să-ţi găseşti un adăpost pentru că sigur va ploua.

Am petrecut aici o dimineaţă extrem de interesantă şi am păşit într-o lume ciudată dar interesantă. Am trecut printr-o pădurice întunecoasă şi rece, ca să descopar un râuleţ ce curge lin la vale, printre bolovani de sare, tăind un adevărat canion printre dealurile din apropiere.

Sursă foto: arhivă personală

Era linişte, era soare şi frumos, eram în mijlocul naturii, ce putea să-mi lipsească?

Asta până m-a luat foamea şi a trebuit să ajung la un restaurant, pentru a servi un gulaş unguresc autentic, ca să-mi refac forţele.

Dacă şi voi vreţi să-mi călcaţi pe urme, vă mai las câteva informaţii utile:

Punctul de acces în Rezervaţia naturală Muntele de sare, se află la aproximativ 900 de metri de ştrandul din Praid, vis a vis de Centrul Wellness, peste un podeţ.

Acolo se află şi locul unde se poate plăti taxa de acces în aria protejată.

Tariful de vizitare: 6 Lei – adulţi

                            4 Lei – copii/ adolescenţi  ( 6 – 14 ani ) dar şi pensionari

Este bine de menţionat că odată ce aţi plătit taxa, veţi primi gratuit şi o hartă cu traseul turistic, care mie mi-a fost foarte utilă.

Călătorii cât mai frumoase !