Segesvár, acasă la Vlad Dracul

Dragi călători, plimbarea mea prin Transilvania, m-a adus inevitabil şi în cetatea Sighişoarei. Pe aici am mai trecut şi în copilărie, dar îmi era dor de aceste ziduri frumoase. Parcă mai ieri călcasem prin faţa măreţului Turn cu ceas.

 Sursă foto: arhivă personală

Era o atmosferă interesantă, chiar dacă era o după amiază un pic răcoroasă şi oamenii încercau cumva să se adăpostească. Mereu mi-a plăcut faptul că această cetate atestată documentar în 1280, a fost clădită pe două “ nivele “, sus fiind aşezată impunător, Şcoala din deal, una dintre cele mai vechi şcoli din Ardeal. Este incredibil cum elevii trebuiau în fiecare zi să urce cele 175 de trepte pentru a ajunge la cursuri.

Scriind aceste rânduri, mi-am amintit fără să vreau şi de legenda acestui tunel acoperit cu şindrilă. Povestea sună cam aşa:

Un băiat trebuie să sărute fata pe care o iubeşte, pe fiecare treaptă a scării şi să-i rostească numele fără să-l greşească. Dacă reuşeşte înseamnă că este băiatul potrivit pentru fată.

Sursă foto: arhivă personală

Perla Târnavei sau Segesvár aşa cum o denumeau maghiarii, este deosebită şi pentru că este singura cetate medievală încă locuibilă din sud-estul Europei, iar acest lucru ii confera un avantaj enorm. În jurul ei s-au format legende, au crescut mituri şi oameni simpli, au ajuns conducători bravi.

 Sursă foto: arhivă personală

Casa cu cerb, turnurile breslelor, Casa lui Vlad Dracul, toate acestea sunt elemente extrem de îndrăgite  de către miile de turişti străini care alături de mine, se bucurau de peisajul medieval autentic.

Un alt atuu important este că sighisorenii, pe langa o urbe inedită şi unică au în sânge respectul şi dialogul, astfel că mereu vizitatorii se vor simţi aici bine primiţi.

Străduţele înguste şi întortocheate, romantice, cu tot felul de buticuri şi terase cochete, te îmbie să-ţi petreci timpul în cetate. Trebuie să ştii să priveşti, ca să observi detalii, trebuie să tragi adânc în piept ca să poţi respira acel aer nobil.

Cetatea este colorată, la fel şi oamenii ce îi trec pragul. Sighişoara  este fără doar şi poate, un burg cosmopolit şi vibrant ce se găseşte la doar 120 de kilometri de Braşov, un alt loc de poveste.

Încă din cele mai vechi timpuri, rolul acestui edificiu era de apărare, în prezent având cam aceeaşi funcţie, doar că acum, se luptă să păstreze şi să-şi apere moştenirea preţioasă, rămânând cât mai autentică cu putinţă.

Am petrecut câteva ore bune plimbându-mă, citind, sau făcând poze fiecărui detaliu. De lângă primărie se poate vedea oraşul nou, undeva la poalele dealului cetăţii. Poziţia şi felul în care priveam toate aceste locuri, m-au făcut să mă simt mare şi puternic, deasupra celor de jos, care-şi duceau traiul normal, într-o zi absolut banală de vineri.

Sursă foto: arhivă personală

Cred că toţi cei ce au privit vreodată în jos, indiferent de situaţie, sau de vremuri, s-au simţit cel puţin binecuvântaţi şi protejaţi de Dumnezeu.

Acesta este farmecul de necontestat al Segesvárului, un oraş de altfel destul de mic din Transilvania, dar cu o moştenire de secole.

Istoria locului trebuie respectată şi apreciată deoarece este unicată. Frumuseţea caselor ridicate în plin Ev Mediu, bisericile, zidurile, turnurile dar şi străduţele şi piaţetele înguste, dau locului exact acea savoare de care cu toţii avem nevoie pentru a ne deconecta de la realitatea în care trăim. Cetatea este la fel de europeană pe cât este de românească, la fel de frumoasă pe cât este de veche şi bineînţeles la fel de deosebită pentru tot ceea ce reprezentăm noi ca popor şi ca ţară.

Acasă la Vlad Dracul am fost şi eu şi vă invit şi pe voi, pentru o excursie foarte frumoasă şi plină de semnificaţie.

Călătoriţi cu grijă !