Călători Oarecare

Bună dimineața dragi călători oarecare! Pentru că am promis că voi merge de la vest către est, drumurile m-au împins tocmai peste Prut, pe un drum parcă nemodernizat de mai bine de 30 de ani, de când a căzut cu mult tumult Cortina de Fier. Sursă foto: arhivă personală A părut un traseu destul de lung, dar pitoresc, brăzdat de o vegetație bogată, câmpuri și vii cât poți vedea cu ochii. Chiar de când am pășit pe teritoriul vecinilor noștrii din Republica Moldova, am fost plăcut impresionat de punctul de trecere al frontierei, mult mai mare și mai aranjat decât pe partea noastră. Sursă foto: arhivă personală Călătoria către est începea promițător, nu am stat la coadă pentru că era dimineață, era puțin răcoare, iar schimbul valutar a durat doar câteva minute, deci aveam toate motivele să consider că va fi o zi bună. Și a fost...în mare măsură, am trăit o experiență foarte interesantă. Parcă m-am întors cumva în timp, undeva în România anilor 1990, înconju...

Bună ziua dragi călători oarecare!         Drumul meu de la vest către est se oprește de data aceasta într-un loc foarte drag mie. În vacanța aceasta m-am întors cumva la rădăcini, așadar am ales să fac o vizită locurilor de unde o parte din familia mea se trage. Sursă foto: Ana Maria Carabineru  Pentru mine este mai mult decât un popas, este un spațiu încărcat de semnificație, un teritoriu sacru pentru suflet. Mă aflu în mijlocul unor podgorii întinse, la poalele dealurilor, printre oameni primitori și calzi. Sunt la aproape 350 de kilometri de București, în Moldova, la doar un pas de granița României cu Republica Moldova. Sursă foto: Ana Maria Carabineru  Orașul dintre vii sau Hușiul așa cum este el denumit oficial, localitate veche, atestată încă din anul 1494, are o aură de orășel de provincie liniștit, unde timpul parcă curge mai domol ca-n alte părți. Venind din zbuciumul bucureștean, aici pare că mă opresc puțin, respir...